Românul face cel mai puțin sport din Europa, arată Eurostat. Iar, dintre cei care fac mișcare, mulți o fac din motive estetice mai degrabă decât din motive de sănătate. Care mai e relația românilor cu sportul?

Luna trecută, Finlanda și-a reconfirmat titlul de cea mai fericită țară din lume, pentru al șaselea an consecutiv. Dar, poate fi fericirea, o trăire pe cât de unică, pe atât de subiectivă, măsurată într-un clasament cu criterii socio-economice, sau e nevoie de mai mult decât un sistem bine pus la punct pentru a atinge acest ideal după care tânjim cu toții?

La trei ani după începutul pandemiei, când angajatorii fie au bătut în cuie modelul de lucru hibrid sau exclusiv de acasă, fie își cheamă, cu vorba bună sau cu forța, angajații la birou, tot mai multe guverne au pus ochii pe banii unei categorii odinioară excentrice de lucrători: nomazii digitali.

Într-o realitate a muncii tot mai flexibilă, în care oamenii muncesc de oriunde, ce vedem azi e un amalgam creativ și flexibil, care continuă discuția importantă despre cum și de unde muncim, dar și ce mai înseamnă munca în ziua de azi.

În această nouă realitate a muncii, în care productivitatea poate să existe la fel de bine și de acasă, nu doar de la birou, sub atenta supraveghere a șefului, iar flexibilitatea e o prioritate pentru angajați, este biroului tradițional un concept depășit pentru noua eră a muncii în care ne aflăm?

La nivel mondial, oamenii sunt tot mai singuri, atât emoțional, cât și fizic: locuiesc singuri, socializează mai puțin, se căsătoresc și fac copii mai târziu sau chiar deloc. Nu e doar un fenomen social. Singurătatea tot mai accentuată se vede și economic.

Un dialog cu Anil Seth, cercetător în neuroștiință la University of Sussex, director al Sussex Centre for Consciousness Study și autor al bestseller-ului „Being You: A New Science of Neuroscience”, și-a dedicat cariera pentru a studia, înțelege și explica unul din marile mistere științifice ale omenirii: străfundurile conștiinței.

Ce ne spune fenomenul cărților "eveniment” despre cum arată și cum se alimentează piața de carte? Se schimbă modul de abordare al editurilor cu privire la cărțile pe care le iau în portofoliu sau sunt astfel de cărți doar evenimente punctuale, care aduc bani și oferă o gură de aer proaspăt pentru industria de carte, în special în contextul inflației și al scăderii puterii de cumpărare?

"Sneakerșii” au ajuns un fel de valută forte, care se tranzacționează la licitații și pe care pasionații se luptă să pună mâna ca pe niște obiecte de cult. Nu mai sunt un simplu bun practic și confortabil de purtat. Au ajuns un adevărat simbol cultural, ridicat la rang de obiect de lux.